Martin din Tours: episcopul modest şi bun

Una dintre cele mai populare sărbători ale Vestului este cea a Sfântul Martin din Tours (315-397), celebrat pe data de 11 noiembrie.

El s-a născut în  anul 315, în localitatea Sabaria din Panonia (azi Szombathel, în Ungaria), ca fiu ai unui tri­bun roman. La vârsta de 10 ani, Martin s-a înscris în rândul catehumenilor. Deoarece împăratul tocmai dăduse un decret prin care fiii ofiţerilor romani erau obligaţi să îmbrăţişeze cariera militară, Martin a intrat în cavalerie şi a depus jurământul militar.

Si-a câştigat stima tuturor, prin bunătatea şi vrednicia sa. În timpul serviciului militar, s-a petrecut un fapt rămas întipărit în amintirea contemporanilor şi a urmaşilor: împărţirea mantalei sale. Trecând prin oraşul francez Amiens, a întâlnit un sărman cerşetor care tremura de frig; cei dinaintea lui Martin nici nu s-au uitat la dânsul, dar el, deoarece nu mai avea nimic de dat, a scos sabia şi a tăiat în două mantaua largă cu care era acoperit; o parte a dat-o cerşetorului, şi cu cealaltă s-a înfăşurat pe sine.

La vârsta de 18 ani, Martin a fost botezat de către Episcopul Ilarie din Poitiers, cu care se întâlnise de mai multe ori în diferitele misiuni ostăşeşti îndeplinite în Galia. Episcopul Ilarie i-a  dăruit locul numit Lacociagum – astăzi Liguge – unde el a întemeiat prima mânăstire din Europa; după aceasta a ridicat o a doua la Marmoutiers.

Istoria vieţii Sfântului Martin aminteşte cazul a doi morţi, un catehumen şi un sclav, pe care el i-a readus la viaţă prin rugăciunile sale.

Ȋn anul 371, a fost ales Episcop de Tours. Deşi investit cu demnitatea episcopală, şi-a continuat felul de viaţă al unui pustnic. În cei douăzeci şi şase de ani de păstorire şi-a câştigat iubirea entuziastă a săracilor şi a tuturor celor nedreptăţiţi.

Sfântul Martin și-a ȋncheiat călătoria pământească sărac şi umil, pe data de 8 noiembrie 397, fiind înmormântat pe 11 noiembrie. De atunci, sărbătoarea lui se ţine pe 11 noiembrie.

În Europa Centrală și Apuseană, sărbătoarea are forme diferite, dar constă, în principal, într-o procesiune a copiilor având lămpașe în mâini, cu cântece despre Sfântul Martin, și o masă festivă, înainte de Postul Crăciunului, obicei provenit din Imperiul Bizantin, în care creștinii sărbătoreau Ziua Sfântului Martin ca pe ultima mare sărbătoare de dinaintea postului de 40 de zile al Crăciunului. Pe Valea Rinului, la data de 11 noiembrie este declarat oficial Carnavalul. Un simbol al sărbătorii Sfântului Martin este gâsca, care era îndopată înainte de Crăciun, pentru plata impozitului ȋn produse naturale, în vechime.

Imagine: Reprezentarea Sfântului Martin din Tours în Menologul lui Vasile al II-lea Macedoneanul, din jurul anului 1000.

(Articol publicat în cotidianul „Evenimentul Regional al Moldovei”, din 11  noiembrie 2013.)

More...

mihaela.stan November 11, 2016 Cultura si Spiritualitate