Imaculata concepţie – învăţătură de credinţă ce desparte Vestul de Est

Data de 8 decembrie este una foarte specială în calendarul Bisericii Romano-Catolice şi implicit în societăţile vestice de tradiţie catolică. Pe această dată se sărbătoreşte ceea ce Biserica Catolică numeşte „Imaculata concepţie a Fecioarei Maria” – considerată de către unii teologi catolici o adevărată dogmă, de către alţii doar o simplă speculaţie teologică. Cert este că această sărbătoare nu există în calendarul Bisericii Estului, ea este o inovaţie a Bisericii Catolice, şi este considerată a fi unul dintre punctele substanţiale de învăţătură de credinţă care-i separă pe catolici de ortodocşi.

Ce se celebrează cu această sărbătoare? Nimic altceva decât zămislirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu în pântecele Sfintei şi Dreptei Ana, cea care i-a fost mamă. Acest eveniment îl marchează şi Biserica Orotdoxă în calendarul său, o zi mai târziu, anume pe 9 decembrie.

Însă, în conformitate cu învăţătura catolică, Maica Domnului s-ar fi zămislit în acelaşi chip ca şi – mai târziu – Mântuitorul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu întrupat în istorie, anume fără păcatul strămoşesc, sau, mai exact spus, în chip supranatural, prin intervenţia Duhului Sfânt, iar nu din sămânţă bărbătească, prin împreunare trupească.

Această învăţătură este respinsă de către Biserica Ortodoxă, care, celebrând zămislirea Maicii Domnului în cel mai firesc mod cu putinţă, la fel ca toţi muritorii de dinaintea ei şi de după ea, o cinsteşte, în fond, cu mult mai mult. Fiindcă prin viaţa sa curată, dedicată în totalitate lui Dumnezeu, din fragedă pruncie, iar nu prin faptul că ar fi fost „favorizată” prin întreruperea lanţului ontologic adamic, care conţine în el în mod intrinsec dimensiunea păcatului originar, Maica Domnului s-a făcut pe sine vas ales, în care să se fi putut sălăşlui, întrupa Însuşi Fiul lui Dumnezeu. Evident, Sfinţii şi Dumnezeieştii Părinţi Ioachim şi Ana, care au dobândit-o la bătrăneţile lor, în urma rugăciunilor şi postirilor insistente, pe prunca Maria, au şi ei o contribuţie majoră la modelarea dimensiunii religios-morale de excepţie a fiicei lor.

Imagine: Întâlnirea Sfinților Ioachim și Ana la Poarta de Aur a Ierusalimului, după ce un înger le vestise că rugăciunile pentru dobândirea unui prunc le fuseseră ascultate. Broderie-orfevrărie de la Whalley Abbey – Anglia, secolul al XV-lea, detaliu.

(Articol publicat în cotidianul „Evenimentul Regional al Moldovei”, din 8 decembrie 2012.)

More...

mihaela.stan December 8, 2016 Cultura si Spiritualitate